Situat la 8 kilometri de centrul de comună, Săcuieu, satul este amplasat la o altitudine medie de 1000 de metri, pe o platformă înclinată în direcţia nord-est şi dispus sub forma unor grupuri de gospodării răspândite pe versanţii muntelui Vlădeasa. Oamenii locurilor au continuat să păstreze denumirile moştenite din moşi-strămoşi pentru aceste interesante grupări (Modoneşti, Fundătură, Roşteşi, Pleşeşti, Dealu’ Domnului unele dintre ele provenind chiar de la numele familiilor care le constituie). Atestarea documentară a Rogojelului datează din 1740, deşi viaţa s-a desfăşurat aici cu mult timp înainte, lucru dovedit prin descoperirile arheologice ulterioare.
În vechime, dată fiind răspândirea pe o suprafaţă însemnată a aşezărilor umane, locuitorii se adunau pentru rugăciune într-un loc ce se numea “Dâmbul bisericii” – “Rogo Deo” – “Rugăciune către Domnul”, pe vremea când nu aveau nici măcar biserică… De aici provine şi numele satului. Prima biserică din lemn s-a ridicat între 1712-1715, fiind însă arsă la reprimarea Răscoalei din 1784, după unele surse, după altele, în 1831. Izvoarele documentare descoperă o istorie foarte interesantă a bisericii din Rogojel, înălţată între 1832-1836 sub îndrumarea preotului paroh Galu Marin, numit aici în 1798, şi slujind timp de 50 de ani în această parohie. Biserica a fost înălţată din pământ şi piatră, trecând prin mai multe etape de restaurare, cam din 30 în 30 de ani… Este înscrisă în Patrimoniul Naţional Cultural, fiind singura biserică declarată monument istoric din zona montană a judeţului Cluj.
Iată că locuitorii acestei zone binecuvântate de Dumnezeu, cu toată greutatea traiului din zona montană, cu veri scurte şi ierni lungi şi grele, au fost puternic ancoraţi de tradiţia creştină, acordând din vechime o importanţă deosebită religiei, dar şi şcolii. Deşi documentele sfârşitului de secol XIX dezvăluie existenţa şcolii în Săcuieu şi Vişagu, se presupune că la Rogojel funcţiona de pe atunci o şcoală confesională şi datorită numărului mare de copii (Rogojelul fiind localitatea cu cel mai mare număr de locuitori din comună), la un moment dat, prin anii ’70, şcoala din Rogojel devine şcoală de centru, funcţionând în trei locaţii – două numai pentru ciclul primar şi una cu clasele I-VIII. Şi astăzi, Rogojelul are cel mai mare număr de copii din comună, deşi mult mai redus faţă de perioadele anterioare…
Astăzi, locul căsuţelor modeste din lemn, acoperite cu paie sau şindrilă este luat de case noi, cu arhitectură modernă, în care îşi duc traiul paşnic săteni harnici şi pricepuţi în muncile specifice zonei: lemnăritul, agricultura şi creşterea animalelor (cel mai mare număr de animale din comună se regăseşte la Rogojel), iar în ultimii ani se observă şi o reală deschidere spre dezvoltarea turismului şi atragerea iubitorilor de vacanţe montane pe raza localităţii.
Pensiunea “Anica”, având 60 de locuri de cazare, construită conform standardelor moderne, alături de zeci de gospodării pregătite cu spaţii de cazare îşi aşteaptă anual oaspeţii iubitori de munte şi de natură. Mulţi orăşeni din judeţul Cluj şi zonele limitrofe şi-au cumpărat aici terenuri, construindu-şi case de vacanţă. Cu siguranţă, în câţiva ani Rogojelul va deveni o cochetă staţiune montană. Masivul Vlădeasa cu frumuseţile lui, apropierea de Pietrele Albe şi de alte locuri cu valoare turistică imensă din Parcul Naţional al Apusenilor, constituie un atu important pentru atragerea turiştilor la Rogojel.
Verile cu peisajele de o frumuseţe rarisimă, cu o reală bogăţie şi varietate de fructe de pădure şi ciuperci şi cu infinite oportunităţi de drumeţie pe trasee de vis, iernile cu zăpezi imaculate numai bune pentru schiat şi câte alte motive, sunt premisele alegerii Rogojelului ca destinaţie turistică inedită pentru orice iubitor de vacanţe reuşite!
Nu mă credeţi? Veniţi să vă convingeţi!
