Analizând fenomenul turistic din comuna Săcuieu, ţinând cont de realitatea din teren, reiese faptul că există un potenţial turistic complex ca şi tipologie şi cu multe componente atractive valoroase, aparţinând atât cadrului natural cât şi componentei antropice, cu un grad diferenţiat de valorificare. Conform profilului turistic al zonei, încadrat în cel judeţean şi naţional, principalele tipuri de turism competitive pentru comuna Săcuieu sunt:
1. Turismul recreativ montan ocupă locul principal al ierarhiei şi se poate practica pe aproape întreaga suprafaţă a comunei. Varietatea resurselor determină posibilitatea practicării mai multor forme de turism şi anume: speoturismul, alpinismul, turismul de drumeţie, turismul cinegetic şi de agrement piscicol etc.
– Turismul de agrement hibernal (pentru sporturi de iarnă-schi, bob, săniuţe) beneficiază de posibilităţi de afirmare şi diversificare în zona montană, îndeosebi în masivul Vlădeasa unde, la altitudini de peste 1700 m, durata zăpezii depăşeşte 5 luni anual. Amenajările în acest sens sunt însă modeste, în prezent existând o bază de salvare montană şi o instalaţie de teleschi nefinalizată de-a lungul unei pârtii neamenajate. […] Accesul spre munte a fost un alt impediment, în prezent putându-se face prin satul Rogojel pe D.C. 129 şi pe Valea Ordânguşa, pe D.J. 103J. […] Modernizarea căilor de acces, eventual o telegondolă din satul Rogojel, construirea unor spaţii de cazare şi amenajarea unor pârtii de schi (inclusiv pentru schi- fond), bob şi săniuţe, cu grade diferite de dificultate, sunt cerinţe imperioase. […]
– Speoturismul este printre cele mai inedite, mai interesante şi mai profitabile forme de turism. El presupune, ca o condiţie sine qua non a practicării sale măsuri de amenajare şi dotare adecvată a peşterilor incluse în circuitele de vizitare. Actualmente se practică într-o manieră dezorganizată, ineficientă economic şi extrem de negativă sub aspectul protecţiei patrimoniului subteran. Dintre priorităţile sale menţionăm:
– amenajarea complexă, modernă, a unui circuit turistic subteran în peştera Vârfuraşul;
– amenajarea pentru acces sigur şi facil a vizitatorilor în peşterile de mai mici dimensiuni din zona Văii Stanciului – Vârfuraş;
– facilitarea accesului pe drumurile spre aceste peşteri, fie pe Valea Stanciului, fie pe traseul Rogojel – Frântura – Pietrele Albe – Valea Seacă.
– Alpinismul este o altă formă de turism recreativ montan ce se poate practica în mai multe locuri din zonă. Anual, la Cascada Vălul Miresei, pe teritoriul comunei Mărgău aflat în vecinătate, se organizează concursuri de escaladă atât pe stâncă cât şi pe gheaţă, atrăgând concurenţi din diverse zone ale ţării. Alte puncte de escaladă pot fi găsite în zona Pietrelor Albe, a Pietrii Bănişorului, Pietrei Stânişorii etc. Se impune însă o dotare adecvată a traseelor, amenajarea arealelor de escaladă, edificarea unor baze turistice pentru găzduirea practicanţilor.
– Turismul de drumeţie primeşte valenţe atractive deosebite în zona Vlădesei unde peisajul spectaculos şi variat morfologic devine o resursă de prim ordin. Sectoarele de chei şi defilee (Văii Stanciului, Răcadului, Văii Crăciunului), culmile înalte şi prelungi, cupola piramidală a Masivului Vlădeasa sunt obiective clasice pentru o astfel de formă de practicare a agrementului. Nu trebuie omise peisajele deosebite oferite de Jnepenişul de pe Vlădeasa, grohotişuri, poieni cu iarbă înmiresmată de flori, multe ocrotite prin lege (floarea de colţ, genţiana, papucul doamnei, strugurele ursului ş.a.), panorama deosebită, în zilele senine de iarnă putându-se observa spre est Munţii Rodnei, spre sud Munţii Ţarcu, iar spre apus Munţii Tatra din Slovacia. Uneori norocul poate să-ţi scoată în cale un cocoş sau o găinuşă de munte, veveriţe jucăuşe, un jder, o pisică sălbatică sau o acvilă de munte, rarităţi cu care nu te întâlneşti des.
– Turismul cinegetic este condiţionat de prezenţa faunei mari (urs, râs, cerb, căprior, mistreţ, lup, vulpe, iepure) unele specii fiind producătoare de trofee. Deşi practicat de un număr mai redus de persoane, dar cu venituri mari, turismul cinegetic este deosebit de eficient economic. Fondurile de vânătoare din regiunea Vlădeasa oferă locaţii propice pentru practicarea acestei forme de agrement care are şi rol complementar în diversificarea ofertei acestei zone.
– Turismul de agrement piscicol (pescuitul sportiv sau de agrement) se poate practica de-a lungul principalelor ape curgătoare ale comunei (Săcuieu, Răcad, Zărna, Dara, Valea Crăciunului), a lacurilor de acumulare din bazinul Săcuieului sau al Văii Drăganului. De-a lungul unor pâraie şi pe lângă izvoare, în apropierea locuinţelor, mulţi locuitori şi-au amenajat mici păstrăvării, în primul rând pentru consum propriu, apoi şi pentru vânzare.
– Turismul extrem (zboruri cu parapanta sau deltaplanul, motocros, etc) îşi poate găsi locuri de practicare favorabile în zona montană unde declivitatea pantelor, diferenţele de nivel, sau fragmentarea terenului sunt optime unor astfel de activităţi. Sunt numeroşi turiştii care vin pe munte cu maşini de teren, ATV-uri, motociclete sau biciclete, dar traseeele alese nu sunt întotdeauna cele potrivite, adesea alegând trasee ce trec peste pajişti, distrugând solul şi vegetaţia şi implicit mediul. Prin urmare, acest tip de turism ar trebui să se practice într-un cadru organizat, protejând natura şi aducând venituri organizatorilor.
2. Turismul cultural rural are o puternică tentă culturală prin valorificarea obiceiurilor, tradiţiilor sau folclorului local, adică acele componente ale civilizaţiei rurale încă bine conservate în majoritatea satelor judeţului şi implicit şi în comuna Săcuieu. Sigur că acestea nu mai au intensitatea de altădată, însă ar putea fi revigorate atât pentru frumuseţea şi originalitatea lor, cât şi pentru atragerea turiştilor dornici să la cunoască. În comună sunt şi unele obiective istorice, religioase, etnografice, culturale, monumente ce pot constitui puncte de reper în cadrul unor itinerare turistice.
3. Turismul climateric favorizat de existenţa unui climat montan cu atribute curative (ionizare şi oxigenare puternică, radiaţie solară puternică, umiditatea relativă ridicată) sau a unor peşteri cu un topoclimat recunoscut prin variaţia minimă a temperaturii, umidităţii sau circulaţiei aerului.
4. Turismul mixt sau polivalent rezultă din asocierea spaţială a doua sau a tuturor tipurilor precedente în vederea unei satisfaceri rapide şi complexe a nevoilor turiştilor. Frecventă este asocierea dintre turismul recreativ şi cel cultural în cadrul turismului rural, devenit o formă în dezvoltare efervescentă la nivelul judeţului.
Alte forme de turism ce se pot practica cu succes la nivelul Judeţului Cluj sunt:
– Turismul ştiinţific, va creşte ca amploare şi participare, stimulat fiind de cele 11 instituţii de Învăţământ superior din Cluj Napoca (unele cu filiale la Dej şi Turda), între care universităţile Babeş-Bolyai, de Medicină şi Farmacie, Tehnică, de Agronomie şi Medicină Veterinară, ce organizează anual un mare număr de manifestări cu participare internă şi internaţională. Lor li se adaugă alte numeroase instituţii administrative, economice sau culturale cu prezenţe similare în domeniu;
– Turismul de afaceri decurge din oportunităţile create în ultimii ani pentru investitori străini, care în colaborare cu Camera de Comerţ şi Industrie Cluj, dar şi Agenţiei de Dezvoltare Nord-Vest, cu numeroase alte organizaţii de promovare economică sau firme private organizează expoziţii de prezentare şi demonstraţii pentru un public din ce în ce mai larg;
– Turismul de tranzit este facilitat în afirmarea sa de traversarea Judeţului Cluj de către două artere rutiere internaţionale E60 şi E58 ce se întâlnesc la Cluj Napoca pentru a conecta judeţul atât cu centrul şi sudul Tării, cât şi cu Moldova. De asemenea, el este traversat de magistralele feroviare Bucureşti-Episcopia Bihor şi Bucureşti-Dej-Halmeu, ambele cu conexiuni transfrontaliere. În fine, Aeroportul Internațional Cluj Napoca reprezintă o infrastructură de transport cu un trafic în creştere continuă.
